Convenția nu e doar un set de reguli, e un angajament moral și civic. Ea garantează drepturi fundamentale precum dreptul la viață, libertatea de exprimare, protecția vieții private și a familiei, dar și libertăți esențiale. Include libertatea religiei și a asociării. Într-un fel, CEDO ne oferă „ferestre” prin care putem trăi o viață demnă, fără frica represaliilor sau a discriminării.

Dar, chiar și după 75 de ani, aceste drepturi nu sunt garantate automat. Lumea se schimbă rapid, iar provocările sunt reale: supravegherea digitală, combaterea dezinformării sau măsurile antiterorism pot pune la încercare echilibrul între securitate și libertate. În multe state mari ale lumii, apare problema migrației și a drepturilor refugiaților. În plus, sunt tot mai discutate și drepturile minorităților etnice, religioase sau sexuale. Convenția rămâne un cadru, dar depinde de noi să-l respectăm și să îl implementăm în viața de zi cu zi.

Atuul este că în Europa totuși ne bucurăm mai mult de ceea ce a fost construit prin această convenție: un continent în care oamenii au dreptul la opinie, la intimitate și la siguranță. Statul nu ne poate lua aceste drepturi fără o justificare legală și motive legitime. Instanțele, prin hotărârile lor, pot corecta abuzurile dacă acestea sunt sesizate de cetățeni.

Pe scurt, Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu este doar un text semnat la Roma acum 75 de ani. Ea este un partener de călătorie al vieților noastre cotidiene, o amintire că libertatea vine mereu la pachet cu responsabilitate, respect și grijă față de ceilalți. Astăzi, când ne gândim la libertăți, la drepturi și la demnitate, să ne amintim: ele nu sunt garantate de la sine. Ele trebuie prețuite, apărate și transmise mai departe, pentru generațiile care vor veni după noi.

The post 75 de ani de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului: Suntem mai buni? first appeared on Ora 5.